|
|
||
|
Vezi și:LUA,
COMBATE,
CONTROL,
EVACUA,
PREÎNTÂMPINA,
PREVENI,
PROSCRIE,
ANTIALCOOLISM,
INSONORIZARE,
PRIGOANĂ,
REPRESALII
... Mai multe din DEX...
LUA MĂSURI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LUA MĂSURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 67 pentru LUA MĂSURI. ... profesoare cât și pe eleve. Vă rugăm dar să luați măsuri urgente pentru întâmpinarea acestei situațiuni anormale, contrariu va trebui să reclamam onor. minister nemaiputând lua nici o răspundere. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Revizorul școlar al distr. X... No. 4599 - 15 decembre D-sale d-lui ... zice că aceasta este o umanitate, lăsând astfel să sufere elevele. Așadar ne adresăm cu cel mai profund respect d-voastre spre a lua urgent orice măsuri veți crede de cuviință pentru a face să înceteze barbaria prezentă. Binevoiți, d-le ministru, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Ministerul ... adesea contagioase. De aceea, d. medic a opinat că ar fi mai bine dacă s-ar închide școala, spre a nu lua proporțiuni mai mari. Cu cel mai profund respect viu dar a vă ruga, în interesul salubrității, să-mi dați de urgență un ordin ... Ion Luca Caragiale - Gogoşi Gogoși de Ion Luca Caragiale Gogoși I Iată un adevăr, care poate să treacă de pe acum între proverbe: Senatul fără d. Deșliu e ca nunta fără lăutari. O sumă de cocoane fac politică în grădina Episcopiei. Una dintre ele, cocoana Tarsița, este muma unui ofițer de călărași. - Tare trebue să fii mâhnită, cocoană Tarsițo, cu bătaia asta ! - Dar pentru ce ?... întreabă cocoana Tarsița. - Pentru flăcăul d-tale... Doamne-ferește de vreo primejdie ! - Ași, n'am habar. Nu știi că băiatul meu este asigurat la Dacia ? Numai mă tem să nu-i răpuie calul, că ține băiatul mult la el. - Apoi atunci, soro, pentru ce nu și-a asigurat și calul ?. Gogoși II Domnul X... este republican în toată puterea cuvântului, dar nu mai puțin și cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă (zise dumneaei) vezi de ia și d-ta o decorație. Crez că ai drept. Nu ești și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut toată vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația ... George Topîrceanu - Poșta redacției George Topîrceanu - Poşta redacţiei Poșta redacției de George Topîrceanu Citește-mi oda și repet-o, Amicul meu necunoscut. Tu, colaborator in petto, Primește primul meu salut! De cum începe să vorbească Românul nostru e poet. Nu-i om în țara românească Să nu fi scris un triolet, O strofă p-un album de fată Sau cel puțin un acrostiș Pe care, tremurând, odată, L-a dat iubitei pe furiș... De-aceea fără supărare Noi îți întindem mâna, frate: A tale crime literare Mai dinainte-ți sunt iertate... De vrei să publici versuri nule, Vreo nuveletă, un articol, — Noi am luat măsuri destule Să te scăpăm de-acest pericol. Consemnul nostru e teribil: S-aduci întâi certificat Precum că ești inamovibil, — Profesor... popă... magistrat... Să-ți faci întâi o carieră, Ori cel puțin o sinecură, Ceva, un loc în atmosferă... Și mai apoi literatură. Credeam și noi odinioară Și poate astăzi credem încă, Deși iluziile zboară, — Că tot ce zboară se mănâncă... Da, zboară gândurile mele Și versul meu e-naripat, — Și-n loc să mănânc eu din ele, Pe mine ele m-au mâncat! Dar dacă simți arzând în ... Grigore Alexandrescu - Răspunsul cometei Grigore Alexandrescu - Răspunsul cometei Răspunsul cometei de Grigore Alexandrescu Scris în palatul nostru de vară. 14 mai 1857 Iubit muritor, Astăzi am priimit, Prin poștia cerească, Biletul tău pornit Din Țara Românească. Odată cunoșteam Subt nume de roman Un preaputernic neam, Al lumei crud tiran; Neam ce-l credeam perit, Căci nu l-am mai zărit; Și pînă-ntr-ast minut (Mă jur pe al meu nume), Eu nici aș fi crezut Că existați pe lume; Dar de vreme ce scriți Voi trebuie să fiți. Numai nu înțeleg cine v-a putut spune Că aveam pentru glob intenții așa bune. E netăgăduit C-a lui desființare De timp nepomenit Mi-era în cugetare, În cerc tot vițios Văzînd că se-nvîrtește, Și omul păcătos În rele mult sporește, Văzînd că jos la voi mulți oameni mari și buni, Lumei folositor, au trecut de nebuni, Au fost persecutați În vreme ce-au trăit, Și foarte lăudați După ce-au murit. Eu prea rău am urmat, Cînd am lăsat odată Pe Noe d-a scăpat Cu luntrea-i deșălată, Căci știi ce a făcut Cît liber s-a văzut? El ... Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian ... permitem a zice, cu părere de rău, că n-avem nici astăzi, dar credem și sperăm că vom avea în viitor, daca se vor lua măsurile cele mai proprii la darea lui unui impresariu. Lăsînd la o parte defectele trecutului și chiar ale prezentului, să vedem despre viitoriu, cu atît ... Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său ... celor trii case a lui M. Oront. VALER: — Du-te de găsăște pe Lizeta, vorbești-i din parte me, după aceea vom lua măsurile noastre. CRISPIN:— Pre bine. VALER: — Eu mă duc să te aștept acasă. (Să duce.) PERDEAUA AL 2-LE CRISPIN, singur Cât m ... loc norocu. LABRANCHE: — Ce, stăpână-tău? CRISPIN: — El îi amorezat tot de ace Anghelica, dar dacă Damis... LABRANCHE: — O! Damis nu va lua-o. Este o mică greutate.. CRISPIN:— și care? LABRANCHE: — Când tatăl său îl însura aicea, el s-au însurat la Chartres. CRISPIN:â ... să pare, nu-i rău socotit. CRISPIN:— și eu sunt amorezat de dânsa. LABRANCHE: — Eu găsăsc de cuviință dragostea ta. CRISPIN:— Voi lua numile lui Damis. LABRANCHE: — Bine zâci. CRISPIN: — Voi lua pe Anghelica. LABRANCHE: — Priimesc. CRISPIN:— Voi pune mâna pe zăstri. LABRANCHE: — Foarte bine. CRISPIN:— și mă voi duci pân a ... LE ANGHELICA, LIZETA ANGELICA: — Așa, Lizeto, de când Valer mi-au discoperit pătimirea sa, o tăinuită măhniciuni mă usucă și, sâmțăsc că de voi lua ... Ion Luca Caragiale - Antologie... Ion Luca Caragiale - Antologie... Antologie... de Ion Luca Caragiale Sunt în lume amatori de fel de fel de colecțiuni curioase — și multe am văzut, de valori incalculabile. În clasele primare, odinioară, cunoșteam un băiat care avea o colecție de peste cinci mii de nasturi; mai târziu, am admirat la un tânăr zeci de albumuri pline de fotografii de femei frumoase; apoi, la un bărbat, două colecțiuni: una, de cărți poștale ilustrate, și alta, de cărți de citit, strânse încet-încet, de pe la prieteni uituci, unele neilustrate. Acum, în urmă, am făcut cunoștința unui domn care posedă o colecție de scrisori anonime — cea mai prețioasă desigur din câte, felurite, mi-a fost dat să văd... De la soață pe ale soțului, de la părinți pe ale copiilor, de la soacră pe ale ginerelui, de la stăpâne pe ale slujnicelor — ori, viceversa; unele cumpărate, altele dăruite, altele subtilizate; în fine — de unde, cum, cu ce răbdare, cu câte sacrificii le-a adunat — numai el știe... Cunoscându-i slăbiciunea, i-am dus și eu o anonimă, primită zilele trecute, în care o veche prietină (indubitabil, e dumneaei), iscălind „câțiva admiratori de ... Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ultima oră de Ion Luca Caragiale 1900 Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineața; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marți, sf. Maria, când e și hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noștri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu - redingotă și mănuși negre, pălărie înaltă; generalii și ofițerii în uniformă de mare ținută; mult public de elită și lume de jos destulă. Unii steteau la mese în fața bufetului, pe când alții se plimbau în sus și-n jos. Așteptând să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție... Un amic, reporter de ziar. A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său, un ziar foarte belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - ... Alecu Donici - Tunsul Tunsul de A. Veltman Traducere de Alecu Donici Întâmplare adevărată din Valahia de A.Veltman Fost-ați Dvoastră la București? Nu! Îmi pare foarte rău. Nici n-aveți gând să mergeți? Încă și mai mult îmi pare rău. Ce oraș, ce case, ce mai femei sunt în București! Acolo veți găsi ochi de Italia, profile de Grecia și sălbatică frumusețe de egipteană. De veți intra în târg despre Colentina sau Herestrău, pe ulița Podu-Mogușoaei, seara pe la opt sau nouă ceasuri, o să vă umple de mirare șirul caleștelor de Viena, hamurile strălucinde, caii de Magdeburg, arnăuții în îmbrăcăminte ce bat la ochi, boierii în bogate costumuri asiatice și cucoanele împopoțonate după jurnalul de Paris. Fugânda vedere vi s-a împrăștia în o așa pestrețire, și veți socoti că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți ... Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUA MĂSURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru LUA MĂSURI. ... boală molipsitoare . 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate , a cuprinde . 11. ( În expr . și loc . vb . ) A lua măsura ( sau măsuri ) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect . A lua ( ceva ) cu chirie = a închiria . A lua ( ceva ) în arendă = a arenda . A lua parte = a participa . A lua pildă = a imita exemplul altuia . A lua obiceiul ( sau năravul etc . ) = a se obișnui să . . . A lua ( pasaje sau idei ) dintr - un autor = a reproduce într - o scriere sau într - o expunere proprie idei extrase din alt autor ( indicând sursa ... mod fraudulos ) . A lua ființă = a se înființa . A lua sfârșit = a se termina . A lua înfățișarea ( sau aspectul etc . ) = a părea , a da impresia de . . . A ... ... combát , vb . III . 1. Tranz . A lupta împotriva unor atitudini , unor idei și împotriva persoanelor care le susțin . 2. Tranz . A lua măsuri de stârpire a unui flagel social , a unei boli etc . 3. Intranz . ( Franțuzism , înv . ) A lua ... sau periodică a unei activități , a unei situații etc . pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire . 2. Instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități . 3. ( La pl . ) Registru de evidență a personalului ( și animalelor ... ... a goli , a părăsi în masă un imobil , o localitate , o regiune etc . ; a elibera ( 4 ) . 2. A lua măsuri de îndepărtare , a scoate în chip organizat , dintr - un loc și a duce în altul oameni , bunuri etc . 3. A ... ... PREÎNTÂMPINÁ , preînt ? mpin , vb . I . Tranz . A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva ( neplăcut ) care ar putea să se întâmple ; a preveni . [ Pr . : pre - în - ] - Pre ^1 ... ... atenția asupra consecințelor ( negative ale ) unor acțiuni ; a informa în prealabil ; a avertiza , a prevesti . 2. A lua ... Roma antică ) A condamna la moarte ( pentru infracțiuni politice ) fără forme judiciare , publicând pe o listă numele celui osândit . 2. A lua măsuri represive ( privative de libertate ) împotriva cuiva , în special pentru motive politice ; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie ; a ... ANTIALCOOLÍSM s . n . Atitudine împotriva alcoolismului ; măsuri luate împotriva alcoolismului . [ Pr . : - ti - INSONORIZÁRE , insonorizări , s . f . Totalitatea operațiilor și măsurilor luate pentru a reduce intensitatea zgomotelor dintr - o clădire , dintr - o încăpere etc . - După fr . PRIGOÁNĂ , prigoane , s . f . Urmărire aprigă , pornire împotriva cuiva ; măsuri represive luate de o autoritate împotriva cuiva ; asuprire , persecuție , REPRESÁLII s . f . pl . Măsuri drastice luate de anumite organe de stat împotriva unor grupuri sociale , ca urmare a săvârșirii , de către acestea , a unor acte de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||